În prima zi ți-e așa de frică încât numai la frică te poți gândi. În ziua a doua tot ce vrei e să te ridici. Să scapi mai iute de branulă și să poți să alergi. Poate că în ziua a treia îți vor da voie să faci câțiva pași, dar nu foarte departe. Dacă șederea se prelungește vei ști deja toate cotloanele camerei tale. Și, poate, într-o zi, medicii vor spune că poți, pentru câteva clipe, să ieși la aer, în curtea spitalului.